Iti scriu aici pentru ca nu vreau sa te trezesc. Luna asta a fost, probabil, luna "descoperirii". M-ai descoperit, si eu, la randul meu, te-am descoperit pe tine. Am facut un lucru pentru prima oara si pot spune asta cu zambetul pe buze ca l-am facut cu tine.
Iti multumesc pentru fiecare sarut pe care mi l-ai dat, desi probabil vroiai sa ma iei la bataie. Iti multumesc pentru fiecare imbratisare, chiar daca tipam la tine. Iti multumesc pentru fiecare zi in care m-ai inteles, sau macar ai incercat, si nu m-ai lasat. Iti multumesc ca n-ai renuntat la mine, cand eu as fi facut-o. Iti multumesc ca desi te-am suparat, la sfarsitul zilei erai langa mine. Iti multumesc pentru tot ce-ai facut pentru mine, chiar daca nu meritam. Iti multumesc ca ma iubesti si ca ai reusit sa ma accepti asa cum sunt. Stiu ca n-am fost ce-a mai buna, ca am exagerat si ca ma suparam fara motiv. Meriti mult mai mult, si o sa incerc in fiecare zi sa-ti dau ceea ce meriti. Adevarul e, ca abea acum mi-am dat seama de toate iesirile mele necontrolate si de toate prostiile pe care le faceam. Iti promit, ca de acum o sa fac tot posibilul sa incetez cu astea.
Iti multumesc ca ai stat cu mine 10 luni de zile, ca m-ai iubit, ca m-ai facut sa rad, ca m-ai enervat, ca m-ai facut sa plang de fericire, ca nu te-ai suparat pe mine prea rau, ca mai facut sa uit de restul lumii si ca n-ai fugit de faptul ca sunt cea mai mare rasfatata. Te iubesc, te ador, te vreau pentru totdeauna! Au fost niste luni superbe alaturi de tine si stiu ca vor mai urma...multe de acum incolo iubire!
http://www.youtube.com/watch?v=Ss0kFNUP4P4
marți, 29 ianuarie 2013
marți, 8 ianuarie 2013
fcku
M-am gandit sa mai scriu putin azi. Nu e ceva interesant, dar e ceva important pentru mine, un lucru care ma macina de cateva luni bune. Gelozia. Cu totii avem parte de gelozie, fie pe cineva, fie cineva e gelos pe tine. Eu sufar de o gelozie greu de descris. Este involuntara, uneori dureaza cateva minute, alteori gelozia se transforma in nervi si sta in mine cateva ore. Nu stiu de ce scriu ceea ce scriu acum. As spune sa ma "eliberez" de toata porcaria asta, dar de ce simt ca nu ma ajuta cu nimic?
Urasc sentimentul cand sunt geloasa pe cineva ca doar vorbeste cu tine. E groaznic, si ma simt groaznic. Parca imi vine s-o iau razna, sa ma urc pe toti peretii si intr-un final sa tip in mine. Dupa, urmeaza sentimenul de vinovatie, "nu face nimic rau pana la urma ceci, doar vorbeste cu colegele lui. e ceva normal, ar trebui sa incetezi, nu poti sa-i interzici sa comunice cu alte persoane.", ma simt patetica, jalnica. Desigur, dispare repede si se intoarce inapoi sentimentul de a omori, care poate se dureze in functie de persoana. O sa las aceasta postare neterminata (lipsa de idei).
O sa ma opresc aici, pentru ca deja devine prea tampit si incep sa ma simt ca o fraiera. As vrea totusi sa existe un medicament care sa opreasca aceste "iesiri" necontrolate. M-ar ajuta sa scap din situatii neplacute.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)