Chiar si asa, am fi la facultati diferite. Pana intr-o zi ploioasa de 30 martie. Cand intri din nou in mine in cafeneau pe care amandoi o adoram, dar nu ne-am intalnit niciodata. Ti-ai cere inca odata "scuze!" doar ca de data asta m-ai privit. Si ti-ai adus aminte de mine, de cand m-ai lovit la liceu, pe vremea aceea. Si am incepe sa vorbim, si ne dam seama de cate ori am stat unul langa altul fara a scoate o vorba. Si totusi, uita-ne aici, intr-o cafenea, vorbind. Un lucru pe care ar fi trebuit s-o facem inca de prima oara cand am avut discutia de cateva secunde. Si am vorbi vrute si nevrute, pana seara tarziu. Si asa incepe totul, incepe "noi". Mai tarziu, dar incepe. Imi place sa cred ca daca nu ne-am fi intalnit pana acum, intr-o zi tot s-ar fi intamplat. Poate peste un an, poate doi, poate 10. Imi place sa cred ca suntem legati cu firul rosu.
sâmbătă, 9 februarie 2013
Firul rosu
Cum ar fi daca nu ne-am fi intalnit. Eu sa fiu abea acum clasa a 9-a si tu a 10-a. Pur si simplu sa nu avem nicio treaba. Sa trecem unul pe langa altul fara sa ne privim in ochi. Sa merg in fata fara sa stiu ca persoana pe care o iubesc e in spatele meu. Sa intri in mine fara sa ma vezi, sa spui un amarat de "scuze!" si sa mergi mai departe. Eu sa te bomban, dar sa-mi continui drumul fara a ma intreba "cine esti?". Cum ar fi? Sa ne intalnim intr-o banala zi de sambata la cinema, dar fara a da imprtanta unul altuia. Poate am merge la acelasi film, eu stand pe ultimul rand in capat, iar tu tot pe ultimul rand doar ca in celalalt capat. Si asa am continua, pana terminam amandoi liceul.
Chiar si asa, am fi la facultati diferite. Pana intr-o zi ploioasa de 30 martie. Cand intri din nou in mine in cafeneau pe care amandoi o adoram, dar nu ne-am intalnit niciodata. Ti-ai cere inca odata "scuze!" doar ca de data asta m-ai privit. Si ti-ai adus aminte de mine, de cand m-ai lovit la liceu, pe vremea aceea. Si am incepe sa vorbim, si ne dam seama de cate ori am stat unul langa altul fara a scoate o vorba. Si totusi, uita-ne aici, intr-o cafenea, vorbind. Un lucru pe care ar fi trebuit s-o facem inca de prima oara cand am avut discutia de cateva secunde. Si am vorbi vrute si nevrute, pana seara tarziu. Si asa incepe totul, incepe "noi". Mai tarziu, dar incepe. Imi place sa cred ca daca nu ne-am fi intalnit pana acum, intr-o zi tot s-ar fi intamplat. Poate peste un an, poate doi, poate 10. Imi place sa cred ca suntem legati cu firul rosu.
Chiar si asa, am fi la facultati diferite. Pana intr-o zi ploioasa de 30 martie. Cand intri din nou in mine in cafeneau pe care amandoi o adoram, dar nu ne-am intalnit niciodata. Ti-ai cere inca odata "scuze!" doar ca de data asta m-ai privit. Si ti-ai adus aminte de mine, de cand m-ai lovit la liceu, pe vremea aceea. Si am incepe sa vorbim, si ne dam seama de cate ori am stat unul langa altul fara a scoate o vorba. Si totusi, uita-ne aici, intr-o cafenea, vorbind. Un lucru pe care ar fi trebuit s-o facem inca de prima oara cand am avut discutia de cateva secunde. Si am vorbi vrute si nevrute, pana seara tarziu. Si asa incepe totul, incepe "noi". Mai tarziu, dar incepe. Imi place sa cred ca daca nu ne-am fi intalnit pana acum, intr-o zi tot s-ar fi intamplat. Poate peste un an, poate doi, poate 10. Imi place sa cred ca suntem legati cu firul rosu.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu